ORGANIZAȚIA DE SĂNĂTATE FONDATĂ DE DR.RATH ESTE UNICĂ ÎN LUME: TOATE PROFITURILE PE CARE LE GENEREAZĂ SUNT DIRECȚIONATE CĂTRE O FUNDAȚIE NON-PROFIT. Pentru mai multe, apasa aici.

Dr. Rath Health Foundation

Dr. Rath Health Foundation

 

Întrebări şi răspunsuri despre SIDA

Dr. Raxit Jariwalla, profesor de virusologie, este unul dintre cercetătorii de frunte ai lumii în domeniul SIDA şi al nutriţiei. În această secţiune de întrebări şi răspunsuri. Dr.Jariwalla expune adevărul despre culisele afacerii medicamentelor ARV cu epidemia de SIDA.

  1. HIV există?
  2. Ce înseamnă diagnosticul öHIV-pozitivö?
  3. HIV cauzează SIDA?
  4. Orice persoană diagnosticată öHIV-pozitivö se va îmbolnăvi de SIDA?
  5. Există şi alte cauze ale imunodeficienţei şi ale SIDA în afară de virusul HIV?
  6. Ce este ôîncărcătura viralăö şi cum se corelează ea cu severitatea SIDA?
  7. Care este semnificaţia ôîncărcăturii viraleö şi cum se leagă ea de aprobarea medicamentelor pentru SIDA?
  8. Care ar fi nişte öbiomarkeriö mai buni pentru SIDA?
  9. Medicamentele ARV pot vindeca infecţia cu HIV?
  10. Medicamentele ARV pot vindeca SIDA?
  11. Există studii desfăşurate pe termen lung care atată că medicamentele ARV salvează sau prelungesc viaţa?
  12. Măcar după 25 de ani de promovare a medicamentelor ARV ľ mai ales în ţările în curs de dezvoltare ľ există vreo dovadă clinică obţinută în urma studiilor controlate pe termen lung că aceste medicamente pot reduce progresul bolii SIDA sau creşte speranţa de viaţă a celor afectaţi?
  13. Care sunt efectele adverse ale medicamentelor ARV?
  14. Medicamentele ARV pot cauza imunodeficienţă şi simptome asemănătoare SIDA?
  15. Medicamentele ARV recomandate pentru lupta împotriva SIDA nu pot vindeca boala, dar în schimb pot agrava sau chiar declanşa SIDA?
  16. Producătorii de medicamente ARV nu sunt obligaţi să informeze pacienţii despre aceste lucruri?
  17. Industria farmaceutică utilizează şi alte mijloace pentru a evita să dea aceste avertizări?
  18. Există o bază ştiinţifică a campaniei globale de marketing pentru ARV?
  19. Există alte motive pentru promovarea medicamentelor ARV la nivel global?
  20. Dacă medicamentele ARV sunt atât de îndoielnice, de ce sunt atâtea organizaţii care le promovează?
  21. Pacienţii cu SIDA suferă de deficienţe nutriţionale?
  22. Vitaminele pot afecta virusul HIV?
  23. Care elemente nutritive sunt importante pentru funcţionarea sistemului imunitar?
  24. De unde putem lua aceste elemente nutritive?
  25. Care legume sunt deosebit de bogate în aceste elemente nutritive?
  26. Există studii ştiinţifice care documentează aceste beneficii asupra sănătăţii?
  27. Există programe comunitare de sănătate care să susţină beneficiile vitaminelor şi ale altor microelemente nutritive pentru oamenii infectaţi cu HIV sau SIDA?
  28. Sfecla conţine ingrediente specifice despre care s-a dovedit ştiinţific că ar fi eficiente în prevenirea sau tratarea SIDA?
  29. Usturoiul conţine ingrediente specifice despre care s-a dovedit ştiinţific că ar fi eficiente în lupta împotriva SIDA?
  30. Citricele conţin ingrediente specifice în citrice despre care s-a dovedit ştiinţific că ar fi eficiente în lupta împotriva SIDA?
  31. 31. Ce ar trebui să facă politicienii responsabili în lumina acestor date ştiinţifice?


1. HIV există?

Da.

Sus

2. Ce înseamnă diagnosticul öHIV pozitivö?

ôHIV-pozitivö înseamnă că persoana are anticorpi pentru acest virus ľ nu este necesară prezenţa unui virus intact. Prezenţa anticorpilor HIV implică doar faptul că persoana a fost cândva expusă virusului.

Sus

3. HIV cauzează SIDA?

HIV a fost legat de SIDA însă nu există o dovadă ştiinţifică a faptului că ar fi singura cauză a SIDA. Un fapt ştiinţific indiscutabil este acela că durează între 9 şi 10 ani (!) între infectarea cu HIV şi apariţia simptomelor de SIDA, la cei care dezvoltă această boală. Este total diferit de alţi viruşi precum cel al pojarului sau al gripei care au nevoie de câteva zile între instalarea infecţiei şi declanşarea bolii. Acest lucru indică faptul că există şi alţi factori care contribuie la dezvoltarea SIDA şi pe care îi discutăm în continuare.

Sus

4. Orice persoană diagnosticată öHIV pozitivö se va îmbolnăvi de SIDA?

Nu. Sunt multe persoane care au supravieţuit pe termen lung după ce au fost diagnosticate HIV-pozitiv dar care nu au avut simptome de SIDA timp de peste 10 ani. Pe baza rapoartelor OMS din 2001 despre apariţia anuală a noi cazuri de SIDA, se poate estima că rata dezvoltării bolii a fost de 1,4% pe an. Această statistică arată că dintre toate persoanele infectate cu HIV la nivel global sub 20% dezvoltă SIDA, chiar pe perioade mai lungi de 13 ani. Acest lucru este deosebit de semnificativ, deoarece la acea vreme doar o minoritate a pacienţilor infectaţi cu HIV luau medicamente ARV.

Sus

5. Există şi alte cauze ale imunodeficienţei şi ale SIDA în afară de virusul HIV?

Da, există. Cea mai răspândită cauză a imunodeficienţei este malnutriţia şi în special aportul insuficient de vitamine, minerale şi alte microelemente nutritive. Studii ştiinţifice (Gray RH, 1983; Beach RS et al, 1992; Baum MK et al, 1995) au arătat clar că atât malnutriţia derivată din aportul insuficient de proteine, cât şi deficitul specific al anumitor microelemente nutritive (conform nivelurilor din sânge) sunt legate de imunodeficienţă, infectare cu HIV şi SIDA.

Sus

6. Ce este ôîncărcătura viralăö şi cum se corelează ea cu severitatea SIDA?

sÎncărcătura virală este concentraţia virusului în sânge. Este măsurată prin cuantificarea nivelului ARN viral în plasma sanguină. Încărcătura virală se consideră a fi corelată cu progresul bolii SIDA, totuşi această relaţie este sub semnul întrebării.

Sus

7. Care este semnificaţia ôîncărcăturii viraleö şi cum se leagă ea de aprobarea medicamentelor pentru SIDA?

Iniţial, măsurarea încărcăturii virale a fost introdusă ca un aşa-numit öbiomarkerö, adică un indicator măsurabil pentru suprimarea cu succes a progresului bolii SIDA. Curând după aceea a devenit clar faptul că încărcătura virală era de fapt doar un marker sărac (surogat) pentru SIDA. Totuşi, prima generaţie de medicamente ARV precum AZT şi Nevirapine au fost aprobate în primul rând pe baza acestui criteriu şi chiar şi aprobarea unor medicamente ulterioare s-a bazat pe acesta.

Totuşi, mai târziu s-a recunoscut faptul că pacienţii care luau ARV şi beneficiau de reduceri ale încărcăturii virale nu erau protejaţi împotriva dezvoltării bolii SIDA. Astăzi este clar faptul că încărcătura virală este de fapt un ömarker surogatö util doar scopului aprobării medicamentelor ARV. Totuşi, fapt este că încărcătura virală nu se corelează cu progresul bolii SIDA.

Sus

8. Care ar fi nişte öbiomarkeriö mai buni pentru SIDA?

SIDA este definită ca o afecţiune a imunodeficienţei. Progresul acestei boli este cel mai bine reflectat de starea celulelor sistemului imunitar din sânge, în general în diferitele tipuri de celule albe (leucocite) inclusiv limfocite precum CD4 şi CD8, monocite, macrofage şi neutrofile.

Sus

9. Medicamentele ARV pot vindeca infecţia cu HIV?

Medicamentele antiretrovirale (ARV) sunt compuşi chimici care au fost proiectaţi pentru a inhiba anumite etape ale multiplicării viruşilor din aceeaşi familie (retroviruşi). Totuşi, se ştie că aceste medicamente afectează şi creşterea şi multiplicarea tuturor celulelor normale din organism. Medicamentele ARV pot scădea öîncărcătura viralăö din sângele unui pacient, însă nu pot eradica virusul din corp eliminând astfel infecţia.

Sus

10. Medicamentele ARV pot vindeca SIDA?

Nu, medicamentele ARV nu pot vindeca SIDA. În cel mai bun caz ţin sub control nivelurile virusului HIV în sânge, dar nu pot nici eradica virusul nici reconstrui (reconstitui) sistemul imunitar. Imunodeficienţa persistă în organism chiar în prezenţa medicamentelor ARV. Persoanele infectate rămân susceptibile să contracteze infecţii ocazionale precum tuberculoza, pneumonia, infecţiile fungice precum şi alte complicaţii ale SIDA.

Sus

11. Există studii desfăşurate pe termen lung care atată că medicamentele ARV salvează sau prelungesc viaţa?

Nu. Nu există studii control-placebo pe termen lung care să demonstreze că medicamentele ARV ar fi salvatoare de vieţi sau ar prelungi viaţa. Efectele medicamentelor ARV asupra pacienţilor supravieţuitori sunt limitate, aşa cum se arată şi într-un studiu folosit pentru obţinerea aprobării utilizării medicamentlui AZT pentru tratamentul SIDA (AZT licensing study). În acest studiu care a cuprins pacienţi cu SIDA, administrarea AZT a dovedit doar un beneficiu de supravieţuire pe termen scurt. Mai mult, pacienţii care au supravieţuit au trebuit menţinuţi în viaţă cu ajutorul transfuziilor de celule roşii ale sângelui.

Unul dintre cele mai mari studii făcute cu AZT a fost un studiu britanic/francez numit ôConcordeö, care cuprindea pacienţi infectaţi cu HIV care nu dezvoltaseră simptome de SIDA. În acest studiu, AZT nici nu a prevenit dezvoltarea SIDA şi nici nu a prelungit viaţa pacienţilor infectaţi cu HIV. De fapt, în cadrul acestui studiu pe scară largă, rata mortalităţii în rândul pacienţilor care luaseră AZT a fost cu 25% mai mare decât a grupului de control care primise doar placebo.

Sus

12. Măcar după 25 de ani de promovare a medicamentelor ARV ľ mai ales în ţările în curs de dezvoltare ľ există vreo dovadă clinică obţinută în urma studiilor controlate pe termen lung că aceste medicamente pot reduce progresul bolii SIDA sau creşte speranţa de viaţă a celor afectaţi?

Nu.

Sus

13. Care sunt efectele adverse ale medicamentelor ARV?

Există o gamă largă de efecte adverse severe, în funcţie de tipul medicamentului ARV.

Sus

14. Medicamentele ARV pot cauza imunodeficienţă şi simptome asemănătoare SIDA?

Da. Medicamentele ARV comportă riscul imunodeficienţei induse de medicamente. Aşa cum am explicat mai sus, medicamentele ARV deteriorează măduva osoasă şi afectează formarea celulelor sistemului imunitar. Acest lucru poate slăbi şi mai mult sistemul imunitar, agravând imunodeficienţa şi generând simptome asemănătoare cu ale bolii SIDA.

În acest context, raportul OMS din 2001 este important (vezi mai sus)á. Din acest raport se poate calcula că mortalitatea la nivel mondial pentru toate persoanele HIV-pozitive (dintre care doar o minoritate a luat medicamente ARV) a fost de 1.4% pe an (presupunând că toţi cei care au dezvoltat SIDA au murit în cursul aceluiaşi an).

Icirc;n paralel, în acelaşi timp, au fost publicate două studii necontrolate (Palella et al New Engl J Med (1998) 338: 853-860; Hogg et al JAMA (2001); 286:2568-2577) din SUA şi Canada, privind rata mortalităţii persoanelor HIV-pozitive care luau medicamente ARV. Rezultatele acestor studii pe scară largă arătau că rata mortalităţii persoanelor HIV-pozitive care luau medicamente ARV era între 6.7 şi 8.8% pe an.

Înseamnă că rata mortalităţii persoanelor HIV-pozitive care iau medicamente ARV este de 4-6 ori mai mare decât rata mortalităţii la nivel global în cadrul populaţiei infectate cu HIV, conform estimărilor OMS.

Sus

15. Medicamentele ARV recomandate pentru lupta împotriva SIDA nu pot vindeca boala, dar în schimb pot agrava sau chiar declanşa SIDA?

Da, deoarece medicamentele ARV slăbesc şi mai mult sistemul imunitar. Astfel ele generează riscul de apariţie sau agravare a imunodeficienţei, adică a bolii pe care se presupune că ar trebui să o trateze.

Sus

16. Producătorii de medicamente ARV nu sunt obligaţi să informeze pacienţii despre aceste lucruri?

Ba da. Sunt obligaţi prin lege să emită avertizări cu privire la efecte adverse grave, pe foile de informaţii pentru pacienţi care însoţesc fiecare flacon de medicament ARV. Dar aceste avertizări nu vorbesc despre ödeficienţe imunitareö ca efecte secundare grave ale medicamentelor ARV. Producătorii acestor medicamente maschează aceste afirmaţii folosind termeni în latină şi greacă pentru imunodeficienţă, printre care öleucopenieö (diminuarea celulelor sistemului imunitar ľ adică celulele albe ale sângelui sau leucocitele), öneutropenieö (diminuarea unui grup important de celule ale sistemului imunitar numite neutrofile) şi altele.

Sus

17. Industria farmaceutică utilizează şi alte mijloace pentru a evita să dea aceste avertizări?

Da. În pofida avertizărilor cu privire la un efect advers grav pe foaia de informaţii a produsului, industria farmaceutică ocoleşte aceste avertizări şi finanţează promotorii din medicină, media şi politică să promoveze medicamentele ARV ca fiind salvatoare de vieţi, deşi nu există studii controlate, pe termen lung, care să fi documentat beneficii cu privire la mărirea speranţei de viaţă. În ţările în curs de dezvoltare, producătorii de medicamente ARV chiar sponsorizează organizaţii pentru a reambala medicamentele ARV în mici cutii cu dispenser pentru pacienţi pentru a înlătura în mod sistematic avertizările cuprinse pe etichetele pentru produsele ARV.

Sus

18. Există o bază ştiinţifică a campaniei globale de marketing pentru ARV?

Nu. Medicamentele ARV nu sunt un tratament pentru SIDA. Ele au efecte limitate în ceea ce priveşte eradicarea virusului şi supravieţuirea pacientului şi eşuează complet în reconstruirea (reconstituirea) sistemului imunitar deteriorat.

Sus

19. Există alte motive pentru promovarea medicamentelor ARV la nivel global?

Unul dintre motive este în mod evident lăcomia economică a companiilor producătoare de medicamente ARV. Industria farmaceutică este o industrie de investiţii al cărei obiectiv principal este recuperarea investiţiei (profitul) şi nu sănătatea oamenilor. Un alt motiv este intenţia de a crea dependenţă economică. Dacă guvernele din lumea în curs de dezvoltare sunt obligate să cheltuiască o mare parte a bugetului lor pe medicamente care sunt incapabile să pună capăt epidemiei de SIDA ľ atunci aceste economii intră într-un cerc vicios la capătul căruia victoria este de o singură parte: a acelor interese care vor să ţină ţările în curs de dezvoltare în stare de dependenţă economică.

Sus

20. Dacă medicamentele ARV sunt atât de îndoielnice, de ce sunt atâtea organizaţii care le promovează?

Timp de peste un sfert de secol, singurul argument de vânzări pentr medicamentele ARV a fost acela că suprimă virusul HIV. Pentru ca acest argument să funcţioneze, s-a spus că HIV este singura cauză a SIDA. Alţi factori precum deficienţele nutriţionale, care joacă un rol foarte important în dezvoltarea bolii SIDA, au fost ignoraţi. Totuşi, faptele ştiinţifice arată că medicamentele ARV doar scad încărcătura virală, fără a eradica însă virusul din organism sau a reconstrui sistemul imunitar. Mai mult chiar, medicamentele ARV sunt substanţe chimice toxice care nu afectează doar viruşii ci şi alte celule şi organe din corp, în special sistemul imunitar, agravând astfel imunodeficienţa.

Pentru a înlătura aceste fapte ştiinţifice din dezbaterile publice, industria farmaceutică a cheltuit sute de milioane de dolari pentru a influenţa medicina,media şi politica ľ până şi bisericile şi grupurile comunitare ľ din multe ţări. Companiile multinaţionale producătoare de medicamente finanţează anumite grupuri din ţările în curs de dezvoltare care ľ sub pretextul luptei pentru ödreptul oamenilor de a avea acces liber la medicamente ARVö - ápretind că aceste medicamente ar salva vieţii şi propagă în mod iresponsabil sloganul ömedicamente ARV gratuite pentru toţiö. Acest lucru se întâmplă în pofida avertizărilor de pe toate prospectele medicamentelor ARV care atrag atenţia că aceste medicamente sunt toxice şi pretind că prelungesc viaţa pacienţilor fără ca această afirmaţie să fie susţinută de dovezi ştiinţifice bazate pe studii controlate pe termen lung.

Sus

21. Pacienţii cu SIDA suferă de deficienţe nutriţionale?

Da. În special în ţările în curs de dezvoltare, majoritatea pacienţilor cu SIDA suferă de anumite forme de deficienţe nutriţionale sau malnutriţie generală. Printre acestea se numără malnutriţia de proteine ca şi deficitul unor microelemente nutritive specifice (Beach RS et al, 1992; Baum MK et al, 1995) printre care deficit de vitamine (A, B, C şi E), minerale (seleniu, zinc), aminoacizi (cisteină) şi alte microelemente nutritive precum glutationa. Încă din stadiile timpurii ale epidemiei de SIDA au existat studii care documentau faptul că aceste disfuncţii nutriţionale erau factori importanţi în dezvoltarea bolii SIDA.

Sus

22. Vitaminele pot afecta virusul HIV?

Da. S-a demonstrat că anumite vitamine, precum vitamina C, suprimă multiplicarea (replicarea) HIV în celulele infectate cronic sau acut. Efectul acestei vitamine în inhibarea virusului HIV în aceste studii de cercetare (Harakeh, Jariwalla and Pauling, Proceedings of the National Academy of Sciences of the USA (1990); 87:7245-49; Harakeh and Jariwalla, American Journal of Clinical Nutrition (1991); 54: 1231S-1235S) a fost semnificativ, ajungând la peste 99%. În plus, s-a demonstrat că vitamina C blochează activarea virusului HIV din celulele infectate, dar nu multiplică activ HIV (în celulele latent infectate). Mai mult, s-a demonstrat în studii clinice că vitaminele şi alte microelemente nutritive suprimă încărcătura virală a pacienţilor. Spre deosebire de medicamentele ARV, aceasta se întâmplă fără efecte adverse toxice.

Sus

23. Care elemente nutritive sunt importante pentru funcţionarea sistemului imunitar?

Mai multe elemente nutritive sunt esenţiale pentru funcţionarea optimă a sistemului imunitar. Vitaminele C, E şi grupul vitaminelor B sunt necesare pentru producţia optimă de celule ale sângelui şi răspuns imunitar. S-au acordat nu mai puţin de 9 Premii Nobel pentru descoperiri ale beneficiilor vitaminelor asupra sănătăţii, majoritatea acestora fiind legată de rolul acestora în întărirea şi reabilitarea sistemului imunitar. În plus, s-a arătat că există şi alte microelemente nutritive care întăresc sistemul imunitar. Acidul alfa-lipoic, aminoacidul natural cisteină şi derivatul său ľ acetil cisteina (NAC) ca şi oligoelementele naturale seleniu şi zinc sunt esenţiale pentru funcţionarea optimă a celulelor albe ale sângelui inclusiv limfocitele. Cercetările ştiinţifice arată că aceste microelemente nutritive susţin activarea şi proliferarea aşa-numitelor öcelule de ajutorö ca şi a öcelulelor T citotoxiceö, ambele tipuri jucând un rol important în controlul SIDA.

Sus

24. De unde putem lua aceste elemente nutritive?

Microelementele nutritive sunt conţinute în legume şi fructe, în special când acestea sunt proaspete. Astfel, prima măsură pe care trebuie să o ia cineva care vrea să-şi îmbunătăţească sistemul imunitar este să mănânce în mod regulat legume şi fructe proaspete. Această informaţie are consecinţe pe termen lung pentru oricine, dar mai ales pentru oamenii care locuiesc în ţări în curs de dezvoltare. Acolo, spaţiile disponibile trebuie folosite pentru grădini (ale gospodăriilor, ale şcolilor, ale comunităţii) oriunde este posibil.

Conform raportului unui studiu UNICEF din 2002, afecţiunile cauzate de deficitul de vitamine sunt printre cele mai importante probleme de sănătate ale lumii în curs de dezvoltare. În acelaşi timp, bolile infecţioase şi imunodeficienţa se răspândesc în proporţii epidemice în aceste ţări. Înţelegerea legăturii dintre cele două este esnţială pentru planificarea strategiilor de sănătate care să aibă succes la nivel naţional şi global.

Sus

25. Care legume sunt deosebit de bogate în aceste elemente nutritive?

Toate legumele şi fructele conţin microelemente nutritive importante. Legumele cu frunze verzi, fructele de pădure, cireşele, sfecla, cartofii, usturoiul şi citricele sunt deosebit de bogate în elemente nutritive care întăresc sistemul imunitar. Valoarea acestor legume şi fructe asupra sănătăţii pacienţilor cu SIDA a fost pusă la îndoială şi chiar ridiculizată public, în trecut. Desigur, această campanie de propagandă care distorsionează adevărurile ştiinţifice despre beneficiile anumitor plante şi fructe asupra sănătăţii nu a fost o coincidenţă. Această campanie a fost desfăşurată în interesul companiilor multinaţionale producătoare de medicamente, pentru a le proteja afacerile de investiţii de multe miliarde de dolari cu medicamente ARV, discreditând abordările eficiente şi sigure ale SIDA. Motivul lor era evident: cu cât oamenii mănâncă mai puţine fructe şi legume, cu atât vor beneficia de mai puţine microelemente nutritive şi deci cu atât mai slăbit va fi sistemul lor imunitar şi prin urmare cu atât mai mare dependenţa de medicamentele ARV şi nu numai.

Campania de dezinformare împotriva sănătăţii naturale şi atacurile fără scrupule asupra politicienilor şi oamenilor de ştiinţă care o promovau a fost parte dintr-o mai mare campanie de marketing a companiilor farmaceutice multinaţionale, pentru a promova vânzarea de medicamente ARV brevetate, la nivel global.á

Dar timpul ridiculizării a trecut. Cele mai importante ingrediente biochimice din aceste fructe şi legume sunt cunoscute tocmai pentru efectul lor de întărire a sistemului imunitar şi pot fi utilizate pentru a lupta împotriva epidemiei de SIDA ľ fără efecte secundare toxice.

Sus

26. Există studii ştiinţifice care documentează aceste beneficii asupra sănătăţii?

Da. Există multe studii clinice controlate, publicate în reviste ştiinţifice revizuite de experţi, care au documentat beneficiile suplimentării cu microelemente nutritive asupra sănătăţii persoanelor afectate de SIDA. Printre acestea se numără studii prospective (Abrams et al., Journal of Acquired Immune Deficiency Syndrome (1993); 6: 949-958; Tang et al., American Journal of Epidemiology (1993); 138: 937-951) care au cuprins persoane HIV-pozitive ce nu dezvoltaseră încă simptome de SIDA. Rezultatele acestor studii au arătat că suplimentarea zilnică a alimentaţiei cu diferite vitamine a fost asociată cu o întârziere statistic semnificativă în dezvoltarea bolii SIDA. Alte studii controlate (Herzenberg et al., Proceedings of the National Academy of Sciences of the USA (1997); 94: 1967-1972; Muller et al., European Journal of Clinical Investigation (2000); 30:905-914; Kaiser et al., Journal of Journal of Acquired Immune Deficiency Syndrome (2006); 42: 523-528; Namulemia et al, Journal of Orthomolecular Medicine (2007); 22(3); 129-136; Jariwalla et al., Journal of Alternative and Complementary Medicine (2008) 14(2): 139-146) pe pacienţi cu SIDA care au consumat combinaţii unice, duble sau multiple de microelemente nutritive, au documentat îmbunătăţirea sistemului imunitar (răspuns imun), a nivelului antioxidanţilor în sânge ca parte a sistemului de apărare al organismului şi a ratei de supravieţuire. În plus, studii pe femei însărcinate infectate cu HIV au arătat că o alimentaţie suplimentată cu diferite vitamine poate îmbunătăţi răspunsul imun şi extinde considerabil timpul până la dezvoltarea simptomelor de SIDA.

Deşi nici medicamentele ARV nici microelementele nutritive nu vindecă SIDA, microelementele nutritive ľ spre deosebire de ARV ľ întăresc sistemul imunitar. Mai mult, în timp ce nu există nici un studiu clinic controlat, pe termen lung, care să ateste că medicamentele ARV prelungesc viaţa pacienţilor cu SIDA, astfel de studii (Herzenberg et al., Proceedings of the National Academy of Sciences USA (1997); 94: 1967-1972; Jiamton et al., AIDS (2003); 17: 2461-2469) există în domeniul microelementelor nutritive, documentând prelungirea timpului de supravieţuireal pacienţilor cu SIDA. Deci, promovarea microelementelor nutritive este singura strategie responsabilă pentru a lungi cu adevărat viaţa pacienţilor, acordând astfel comunităţii internaţionale de cercetători timpul necesar ca să găsească un tratament pentru vindecarea SIDA.

Sus

27. Există programe comunitare de sănătate care să susţină beneficiile vitaminelor şi ale altor microelemente nutritive pentru oamenii infectaţi cu HIV sau SIDA?

Da. Un program de sănătate comunitar bazat pe elemente nutritive, care a implicat aproape 1000 de oameni bolnavi de SIDA din Africa de Sud a arătat că suplimentarea cu microelemente nutritive a redus semnificativ simptomele cheie caracteristice SIDA precum febra, tusea, pierderea în greutate, infecţiile şi alte simptome asociate cu SIDA precum transpiraţiile, inflamarea ganglionilor limfatici şi multe altele, ceea ce a îmbunătăţit în mod semnificativ calitatea vieţii acelor persoane. Acum că acest program de sănătate comunitar a avut rezultate bune în Africa de Sud, el poate fi adoptat de comunităţi din întreaga lume. Detalii ale acestui program sunt documentate pe internet la www4.dr-rath-foundation.org/nat_vit/PDF-Files/community_health_program.pdf.

Sus

28. Sfecla conţine ingrediente specifice despre care s-a dovedit ştiinţific că ar fi eficiente în prevenirea sau tratarea SIDA?

Sfecla este o sursă bună de vitamina A, B, C şi de minerale precum sodiul, potasiul, calciul, care sunt prezente în preparate cu multivitamine sau multi-elemente nutritive şi care s-au dovedit eficiente în lupta împotriva SIDA. Microelementele nutritive conţinute în sfeclă au multe efecte benefice asupra sănătăţii, demonstrate prin studii ştiinţifice (Webb AJ et all, Hypertension, 2008; Tesoriere L et al, 2005) printre care: scăderea inflamaţiei (proprietăţi antiinflamatorii), inhibarea naturală a celulelor canceroase (chemoprevenţie non-toxică a cancerului), inhibarea agregării trombocitelor (efect anticoagulant) şi prevenirea oxidării lipoproteinelor cu densitate scăzută, două mecanisme implicate în dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

Sus

29. Usturoiul conţine ingrediente specifice despre care s-a dovedit ştiinţific că ar fi eficiente în lupta împotriva SIDA?

Da. Usturoiul este bogat în vitamine din complexul B precum B1, B2, B3, acid folic, minerale precum fier, magneziu, fosfor, potasiu, seleniu, zinc şi substanţe fitobiologice precum beta-caroten, cisteină şi cuercetină, pentru a numi doar câteva ingrediente specifice importante în lupta împotriva SIDA.

Sus

30. Citricele conţin ingrediente specifice în citrice despre care s-a dovedit ştiinţific că ar fi eficiente în lupta împotriva SIDA?

Citricele sunt luptători puternici împotriva bolilor deoarece conţin niveluri ridicate ale vitaminei C şi cantităţi semnificative de acid folic, beta-caroten şi alţi antioxidanţi. Sunt bogate în calciu, magneziu, zinc şi fier. Citricele sunt bogate în flavonoide care protejează împotriva deteriorării oxidative, mecanism legat de inflamaţie şi multe alte afecţiuni. În plus, s-a demonstrat că microelementele nutritive conţinute în citrice susţin sistemul imunitar (immunomodulation of human blood mononuclear cells) şi măresc numărul de celule CD8 T, un tip ce celule crucial pentru pacienţii cu SIDA. Mai mult, aşa cum se arată în numeroase studii, ingredientele naturale din citrice inhibă dezvoltarea cancerului (efect supresor al tumorilor) reducând rata acestuia.

Sus

31. Ce ar trebui să facă politicienii responsabili în lumina acestor date ştiinţifice?

Orice factor de decizie responsabil ar trebui să întreprindă o serie de verificări ale faptelor:

În primul rând, să ia în considerare date ştiinţifice. Acestea sunt:

  1. Medicamentele ARV nu vindecă nici HIV nici SIDA. Conform legii, această informaţie trebuie să se regăsească pe foaia cu informaţii pentru pacient, din fiecare cutie de medicament ARV.

  2. Nu există nici măcar un studiu clinic controlat, pe termen lung, care să documenteze faptul că medicamentele ARV salvează sau măcar prelungesc viaţa pacienţilor cu SIDA ľ nici măcar după două decenii de promovare a medicamentelor ARV la nivel global.

  3. Medicamentele ARV au efecte secundare toxice, printre care iniţierea şi agravarea imunodeficienţei, adică tocmai a bolii pentru tratamentul căreia sunt recomandate. Şi această informaţie este obligatorie prin lege, în prospectul cu informaţii pentru pacient al medicamentelor ARV. Însă în loc să se spună clar faptul că medicamentele ARV pot de fapt cauza imunodeficienţă, producătorii acestora folosesc nume de cod în greacă şi latină pentru a defini această situaţie. Aparent, producătorii speră astfel că nici pacienţii nici publicul larg ľ deci nici factorii de decizie la nivel politic ľ nu vor înţelege adevărata natură a acestor medicamente.

În al doilea rând, orice factor de decizie, de la nivel comunitar şi până la cel mai înalt nivel al guvernului este sfătuit să compare datele ştiinţifice ale acestei documentaţii cu propaganda şi falsele promisiuni ale promotorilor ARV în medicină, media şi chiar pe străzi. Concluziile acestei comparaţiinu ar mai trebui să fie o chestiune de interes personal. Orice politician responsabil şi orice cetăţean trebuie să ia parte activ la demascarea promisiunilor false şi iresponsabile ale promotorilor ARV şi să-şi ajute concetăţenii să se trezească la realitate.

În al treilea rând oricine care înţelege anvergura răului făcut prin susţinerea afacerii cu medicamente ARV trebuie să caute motivele acestei acţiuni lipsite de scrupule. Pe alte pagini ale site-ului Fundaţiei de Sănătate Dr.Rath veţi găsi răspunsuri valoroase la această întrebare. Pentru oamenii din Africa şi alte ţări în curs de dezvoltare faptele prezentate aici pot aduce o lumină utilă asupra faptului că lumea în curs de dezvoltare este o ţintă specială a grupurilor globale de interese care stau în spatele afacerii cu medicamente ARV.

În al patrulea dar nu şi ultimul rând, trebuie să decideţi cum puteţi ajuta cel mai bine persoanele afectate de HIV şi SIDA în ţara voastră. În principiu aveţi două opţiuni: puteţi promova medicamentele ARV, ştiind de acum că ele cauzează sau agravează imunodeficienţa, accelerând astfel dezvoltarea SIDA. Sau puteţi promova măsuri care ajută la îmbunătăţirea producţiei de celule albe ale sângelui şi a optimizării funcţionării lor cu rol imunitar. Acest rezultat poate fi cel mai bine obţinut prin intermediul unei alimentaţii bogate în microelemente nutritive derivate din plante. Dacă alegeţi a doua opţiune, atunci va trebui să promovaţi educaţia despre sănătatea naturală cu baze ştiinţifice, ca şi cultivarea de grădini la nivel de gospodărie, şcoală sau comunitate, cu scopul îmbunătăţirii sănătăţii oamenilor, familiilor şi comunităţilor.

Implementarea acestor măsuri ca parte a unei politici de sănătate publică responsabilă şi bazată pe date ştiinţifice nu va fi uşoară. La urma urmei, interesele din umbra afacerii cu medicamente ARV sunt gata să-şi apere afacerea multimiliardară cu medicamente ARV brevetate şi chiar să răstoarne guverne pentru a-şi impune agenda. Dar toate aceste strategii sunt sortite eşecului. Dacă se poate lupta cu ideologii şi opinii politice, există şi o forţă care nu poate fi niciodată învinsă: puterea faptelor dovedite ştiinţific.

Potenţiali beneficiari ai acestor articole